Telefonul in terapie

  Telefonul omniprezent, nelipsit din mană, este acum adus in ședințele de terapie, in care clienții pot apela la acesta in timpul ședinței pentru a-i arăta terapeutului ce le-a spus altcineva, cateodată chiar si poze. Mulți dintre clienți il vor și ține langă ei in timpul ședinței, in caz că primesc vreun mesaj.

 
  Unii dintre pacienții mai tineri nu și-ar lăsa in veci telefonul din mană, similar modului in care un copilaș de doi ani nu dă drumul păturicii sau suzetei. In cazul acestor tineri, care nu dau niciodată drumul telefonului in ședințe, putem specula că pericolele de a fi cunoscut de către terapeut și de a fi cunoscut de sine insuși sunt indeajuns de amenințătoare ca se folosească de telefon ca de un talisman care ii protejează.
 
  Dispozitivele electronice ne lasă foarte puțin timp pentru reflecție sau contemplare ori pentru a dezvolta un sentiment autentic al sinelui. In epoca existenței online, tinerii adulți și adolescenți pot apela la oricine de care au nevoie intr-o secundă, o formă de relaționare care se hrănește cu gratificarea instantanee, fără ca aceștia să se confrunte cu amanarea, cu dorințele nesatisfăcute și cu acceptarea faptului că nu putem mereu să primim ce ne dorim exact cand ne dorim.