Copilul hipermatur
Se comportă că un adult in miniatură, ocupandu-se adesea de părintele său vulnerabil. Această conduită se observă in special la copilul ai cărui părinți sunt separați sau izolați, sau la copilul care are un părinte bolnav.
Copilul hipermatur nu se joacă acasă, preluand indatoririle casnice: astfel, unii copii fac menajul, gătesc, se ocupă de ceilalți frați etc.
Cand scapă in exterior și, in jocurile lor, incearcă să se elibereze de controlul și de stăpanirea pe care o indură langă cei apropiați impunand-o celor de aceeași varstă. Aceste jocuri au adesea o conotație de agresivitate și de dominare.
