"Răzbunarea suficient de bună" și ranchiuna.


  Numim "răzbunare suficient de bună" acțiunile bine justificate, raționale și limitate, toate  acestea fiind foarte diferite de ranchiună.

 "Răzbunarea suficient de bună" indeplinește următoarele criterii: 1. Se intamplă o singură dată. 2. Se desfășoară in mai mare măsură in imaginația persoanei și mai puțin in acțiune. 3. Evită auto-distructivitatea și masochismul. 4. Ia forme productive din punct de vedere social ( scrierea unei cărți relevante pentru a demonstra că "inamicul" greșește) sau comportă potențialul de a iniția (sau de a relua) un dialog semnificativ intre victimă și agresor.

  Prin opoziție, ranchiuna este cronică, nelimitată, consumatoare și, adesea, autodistructivă, pe langă faptul că este profund vătămătoare pentru inamicul real sau imaginat. Oamenii care cedează in fața ranchiunei sunt constant resentimentari față de agresori timp de luni, ani și adesea intreaga viață. Sunt predispuși la ură neincetată și pot să depășească orice limită in căutarea agresorilor reali sau imaginați.