Mecanismele de aparare a Eului: descriere

Aparari primitive

-    Clivajul:  Compartimentarea trairilor referitoare la Sine si la altul, astfel incat integrarea nu este posibila. Atunci cand individul se confrunta cu contradictii in comportament, gandire sau afect, el trateaza dezacordurile cu negare blanda sau cu indiferenta. Aceasta aparare previne aparitia conflictului rezultat din incompatibilitatea celor doua aspecte polarizate ale Sinelui sau ale celuilalt.
-    Identificarea proiectiva: Acest fenomen este atat un mecanism de aparare intrapsihic, cat si un tip de comunicare interpersonala si implica urmatorul comportament: o presiune interpersonala subtila este pusa asupra altei persoane pentru a prelua caracteristici ale unui aspect al Sinelui sau ale unui obiect relational intern, care va fi proiectat in acea persoana. Persoana care este tinta proiectiei va incepe sa se comporte, sa gandeasca si sa simta in concordanta cu ceea ce a fost proiectat in ea.
-    Proiectia: A percepe si a reactiona la impulsuri interne si la derivatele acestora ca si cand ar fi in afara Sinelui. Difera de identificarea proiectiva prin faptul ca tinta proiectiei nu se schimba.
-    Negarea: Evitarea constientizarii unor aspecte ale realitatii externe greu de infruntat prin ignorarea informatiilor senzoriale.
-    Disocierea: Destramarea sentimentului de continuitate al unei persoane in ariile identitatii, memoriei, constiintei sau perceptiei ca o modalitate de a mentine o iluzie a controlului psihic, in fata neajutorarii si a pierderii controlului. Desi similara clivajului, disocierea poate in cazuri extreme sa implice afectarea memoriei referitoare la evenimente din cauza deconectarii Sinelui de eveniment.
-    Idealizarea: Atribuirea unor calitati perfecte sau aproape perfecte altor persoane, ca o modalitate de a evita anxietatea sau sentimentele negative , cum ar fi dispretul, invidia, furia.
-    Acting out: Punerea in act a unei dorinte sau fantasme inconstiente, in mod impulsiv, ca o modalitate de a evita afecte dureroase.
-    Somatizarea: Conversia durerii emotionale sau a altor trairi afective in simptome fizice si concentrarea atentiei persoanei asupra problemelor somatice (mai degraba decat asupra celor intrapsihice).
-    Regresia: Intoarcerea la o faza anterioara de dezvoltare sau functionare pentru a evita conflictele si tensiunile asociate cu nivelul prezent de dezvoltare al persoanei respective.
-    Fantasma schizoida: Retragerea in propria lume interna pentru a evita anxietatea legata de situatiile interpersonale.


Aparari nevrotice de nivel mai inalt

-    Introiectia: Internalizarea aspectelor unei persoane semnificative ca o modalitate de a accepta pierderea acelei persoane. Este, de asemenea, posibila introiectia unui tip de relatie ostila sau rea ca un mod de a-si oferi iluzia de control asupra relatiei. Introiectia are si forme care nu au ca scop apararea si care fac parte din dezvoltarea normala.
-    Identificarea: Internalizarea calitatilor unei alte persoane, devenind asemenea acelei persoane. In timp ce introiectia duce la o reprezentare internalizata traita ca un "altul", identificarea este traita ca parte a Sinelui. Si identificarea poate avea alte functii decat cea de aparare, in cadrul dezvoltarii normale.
-    Deplasarea: Mutarea sentimentelor asociate unei idei sau unei relatii asupra altei idei sau relatii care seamana intr-o oarecare masura cu originalul.
-    Intelectualizarea: Utilizarea gandirii excesive si abstracte pentru a evita sentimente neplacute.
-    Izolarea afectului: Separarea unei idei de starea afectiva asociata acesteia, pentru a evita un tumult emotional.
-    Rationalizarea: Justificarea unor atitudini, credinte sau comportamente inacceptabile, spre a le face tolerabile pentru propria persoana.
-    Sexualizarea: Atribuirea unei semnificatii sexuale unei relatii sau comportament, pentru a transforma o experienta negativa intr-una excitanta si stimulatoare sau pentru a inlatura anxietatile asociate cu relatia respectiva.
-    Formatiunea reactionala: Transformarea unei dorinte sau a unui impuls inacceptabil in opusul sau.
-    Refularea: Excluderea ideilor sau impulsurilor inacceptabile sau impiedicarea lor de a trece in plan constient. Refularea este diferita de negare prin faptul ca aceasta din urma este asociata cu date senzoriale externe, pe cand refularea este asociata cu stari interne.
-    Anularea retroactiva: Incercarea de a nega implicatiile sexuale, agresive sau rusinoase, ale unui comentariu sau comportament anterior, prin elaborare, clarificare sau o actiune opusa.


       Aparari mature

-    Umorul: Gasirea unor elemente comice si/sau ironice in situatiile dificile, pentru a reduce afectele neplacute si disconfortul personal. Acest mecanism permite, de asemenea, luarea unei distante si un grad de obiectivitate fata de evenimente, astfel incat persoana poate reflecta asupra celor ce se intampla.
-    Represia:  Decizia constienta de a nu da curs unui sentiment, unei stari sau unui impuls. Aceasta aparare difera de refulare si negare intrucat este mai degraba constienta decat inconstienta.
-    Ascetismul:   Incercarea de a elimina aspecte placute ale vietii datorita conflictelor interne produse de acea placere. Acest mecanism poate sluji scopurilor transcedentale sau spirituale, precum in celibat.
-    Altruismul: Dedicarea persoanei nevoilor altora peste si dincolo de propriile nevoi. Comportamentul altruist poate fi pus in serviciul problemelor narcisice, dar poate, de asemenea, sa fie sursa unor mari realizari si contributii constructive pentru societate.
-    Anticiparea: Intarzierea gratificarii imediate prin planificare si reflectare asupra viitoarelor realizari si succese.
-    Sublimarea: Transformarea scopurilor condamnabile din punct de vedere social sau inacceptabile din punct de vedere intern intr-unele acceptabile social.