Mama si bebelusul
In ultimele etape ale sarcinii se pun bazele manifestarii femeii ca viitoare mama. Preocuparea pentru fetus contine acele elemente care o vor ajuta sa se adapteze si sa-si stimuleze rezistenta, atat in plan fizic, cat si emotional, ceruta de noul ei rol. Atunci cand femeii ii este dificil sa permita aparitia acestui stadiu, exista implicatii serioase pentru sine si copil. Poate fi vorba despre o intoarcere grabita la lucru, dupa nastere, si o ruptura prea timpurie a legaturii de atasament dintre ea si copil. Multe mame incearca sa se apere de impactul total al dependentei absolute a nou-nascutului de ele, presupunand ca orice persoana de ingrijire competenta o poate substitui pe mama.
Practic, copilul este acordat la mama, iar aceasta are responsabilitatea si privilegiul de a fi figura principala in viata bebelusului. Aceasta este prima relatie a bebelusului si cea mai vitala; el va fi cu siguranta profund atasat de mama, iar cel mai bun lucru care i se poate intampla bebelusului este ca aceasta sa se indragosteasca profund de el si sa-si doreasca sa fie acolo, in rolul ei principal, inca din primele luni, mai mult sau mai putin constant. Nu inseamna ca nimeni altcineva nu ar trebui sa manuiasca bebelusul, sa ii ofere biberonul, sa-i schimbe scutecele, sa-l plimbe cu caruciorul prin cartier, dar principalele activitati de hranire, ingrijire si relationarea obisnuita ar trebui sa se centreze in jurul cuplului mama-copil.
In cultura noastra exista insa ceva care se opune recunoasterii acestui rol principal al mamei. Stima de sine, la femei si la barbati, este atat de frecvent legata de realizarile in cariera, in planul activitatii, in eficienta, in castigarea de bani in lumea externa. Ceea ce este mai putin valorizata, mai putin recunoscuta este capacitatea continua si constanta de a fi preocupat de buna stare fizica si emotionala a unui nou-nascut, precum si contributia pe care acest lucru o are la sanatatea psihica a copilului si a adultului. Este munca nevazuta a parintilor, iar sanatatea indivizilor si a societatii se bazeaza pe aceasta contributie deseori nerecunoscuta.
