Există un traseu de la emoții la boală de inimă. Viața afectivă va afecta sistemul nervos autonom, care va avea apoi efecte semnificative asupra inimii. Studiile despre mecanismele care afectează sănătatea inimii scot in evidență importanța prezenței sau absenței contactului social. Cu cat există mai puține relații sociale, cu atat este mai redusă speranța de viață. Deși pare surprinzător, statistic lipsa socializări reprezintă un factor de risc mult mai mare decat fumatul sau obezitatea.
Una dintre primele și cele mai renumite investigații la scară largă ale acestui fenomen este cunoscut sub denumirea de studiul Roseto. Acest oraș din America avea o populație de 1600 de oameni, inființat de emigranți italieni din sudul Italiei. S-a efectuat un studiu al sănătății extins pe mai mulți ani, făcandu-se comparații cu cei din orașele invecinate. Surprinzător, rata mortalității cauzată de infarctul miocardic era doar la jumătate, comparativ cu cea din orașele invecinate sau a Statelor Unite in general. Totuși, alimentația lor nu era neapărat sănătoasă, iar nivelul de colesterol din sange era același cu cel al vecinilor, iar oamenii fumau destul de mult.
Cercetătorii au constatat coeziunea oamenilor din Roseto, o adevărată comunitate, și de nivelul ridicat al ajutorului reciproc. Studiul a arătat cum, copiii emigranților care locuiau in acest oraș de oameni foarte apropiați aveau o sănătate la fel de bună ca părinții lor, dar cei care plecau tindeau să se imbolnăvească la fel ca cei din orașele in care emigrau.
