Factorii protectori ai traumei

 

   Distingem terminologic intre factori protectori si factori corectori. Cei din urma actioneaza la elaborarea informatiei traumatice, fie in timpul fazei de reactie, fie in procesul traumatic. Este vorba, de exemplu, despre relatiile sociale care vin in ajutor, deci despre persoane care pot sa aiba un efect corector asupra elaborarii traumei si atunci cand procesul de elaborare stagneaza. In acest sens si psihoterapia poate fi considerata un factor "corector".
  
   Factorii protectori, dimpotriva, corespund unei dispozitii existente in prealabil, unui factor de protectie pe care persoana il aduce cu sine. Iata o lista cu factorii protectori biografici:

   -    O relatie buna durabila cu cel putin o persoana de relatie primara
   -    Cresterea intr-o familie mare cu relatii compensatorii cu bunicii si o despovarare corespunzatoare a 
        mamei
   -    Un bun mediu social substitutiv dupa pierderea timpurie a mamei
   -    O inteligenta peste medie
   -    Un temperament robust, activ si iubitor de contacte
   -    Un comportament sigur de formare a legaturilor
   -    Favorizare sociala, de exemplu, prin grup de prieteni sau scoala
   -    Persoane de relatie de incredere, sustinatoare la varsta adulta, mai ales, sot, sotie sau partener
        constant.
   -    Patrunderea mai tarzie in viata a "legaturilor greu de dizolvat"
   -    O impovarare generala cu risc redus

   Pentru aceste probleme este de interes istoricul de viata al copiilor si adultilor care, in ciuda celor mai grei potential traumatici factori situationali, nu sufera nici o tulburare psihotraumatica de stres. Cele mai multe cercetari au gasit aici, la copii si adulti, relatii sociale favorabile, sustinatoare. Lipsa unei persoane de relatie suficient de buna este un criteriu prognostic pentru tulburari relativ severe si procese terapeutice adesea mai putin reusite. Aici pare sa se instaleze in biografie un cerc vicios: cei care au trecut prin experiente nefavorabile au la dispozitie mai putini factori protectori pentru situatiile ulterioare de stres, potential traumatice.

   Cel putin o persoana de relatie suficient de buna poate sa  echilibreze in schimb stresuri severe pe care le provoaca alte persoane, de exemplu, membrii de familie patogeni.