Sănătatea mentală și sistemul etic.

Cel mai inalt nivel de sănătate mentală trebuie să includă un sistem de valori solid și integrat, o organizare in cadrul personalității, cu rădăcinile atat de adanc infipte in structura personalității, incat să nu poată fi incălcată sau coruptă. Nu putem vorbi de sănătate mentală la o personalitate lipsită de sistem etic.

Dacă folosim criterii atat de vagi precum "satisfacția personală" sau "adaptarea la grup" pentru evaluarea sănătății mentale, atunci ne putem gandi că un delicvent poate atinge cel mai inalt nivel de satisfacție personală in urmărirea propriilor obiective și că adaptarea lui la grup - la grupul de delicvenți - este cum nu se poate imagina mai bună.

Prin urmare, din punct de vedere teoretic, sănătatea mentală depinde de echilibrul stabilit in cadrul personalității, intre nevoile umane fundamentale și dorințele egocentrice, pe de o parte și solicitările societății și ale conștiinței, pe de altă parte.

Selma Fraiberg (1959)