Relatiile transformatoare in psihoterapie

 

   La fel cum relatia de atasament initiala ii permite copilului sa se dezvolte, in cele din urma noua relatie de atasament cu terapeutul este cea care ii permite pacientului sa se schimbe. Pentru a-l parafraza pe Bowlby, acest tip de relatie asigura o baza de siguranta care permite pacientului sa-si asume riscul de a simti ceea ce nu ar trebui sa simta si sa cunoasca ceea ce nu ar trebui sa cunoasca.
  
   Rolul terapeutului aici este de a ajuta pacientul atat sa demoleze tiparele de atasament din trecut, cat si sa construiasca altele noi in prezent. Tiparele folosite in primele noastre atasamente se reflecta ulterior nu numai in modul in care relationam cu ceilalti, ci si in obiceiurile noastre de a simti si de a gandi.
 
    In acelasi fel, relatia pacientului cu terapeutul are potentialul de a genera tipare noi de reglare afectiva si gandire, precum si atasamente. Altfel spus, relatia terapeutica este creuzetul dezvoltarii in care relatia pacientului cu propria experienta a realitatii interne si externe poate fi fundamental transformata.