Despre plictiseala

     Cu sase luni inainte de moartea psihanalistului D.Winnicott, acesta a fost invitat de un grup de tineri preoti anglicani sa vina sa stea de vorba cu ei. Winnicott a acceptat si in cadrul unei discutii informale i-au spus ca aveau nevoie de sfatul sau pentru ca nu stiau cum sa faca diferenta intre o persoana care le cere ajutorul fiindca este bolnava si are nevoie de tratament psihiatric si una care se poate ajuta singura in urma unor simple discutii cu ei. Psihanalistul se declara pus in dificultate de uimitoarea simplitate a intrebarii lor. Facuse o pauza, se gandise indelung si in final raspunsese:

  "Daca o persoana vine sa va vorbeasca si in timp ce o ascultati simtiti ca va plictiseste, atunci este bolnava si are nevoie de tratament psihiatric. Dar daca reuseste sa va mentina interesul, indiferent cat de grava este suferinta sau conflictul sau, atunci o veti putea ajuta".

  Multi psihoterapeuti, ori de cate ori primesc pe cineva in cabinet, isi amintesc de aceasta afirmatie a lui Winnicott.