Copilul si computerul: riscurile.

-    Atentie care implica pasivitate fiziologica si motorie
-    Seductia computerului in grija caruia copilul ramane atunci cand parintii ocupati si-ar dori sa aiba mai mult timp la dispozitie
-    Izolarea fata de restul lumii
-    Imersia in sine insusi si lipsa schimburilor afective cu ceilalti
-    Interferenta pe care o are in invatarea comunicarii fata-in-fata si intelegerea relatiilor cu cei de aceeasi varsta. Timpul petrecut cu acestia este inlocuit cu visarea si fantezia intr-o lume virtuala
-    Distragerea atentiei sau chiar pierderea interesului pentru alte activitati importante precum starea de bine, sanatatea, si dezvoltarea. Activitatile fizice sau sociale pot fi date uitarii sau evitate daca pun probleme deosebite unui copil.
-    Exagerarea (ca si in cazul televizorului), daca este permis mancatul la tastatura
-    Postura defectuoasa, solicitarea vederii, tensiune in palme, brate, gat si spate - toate acestea pun probleme daca sunt riscuri care vin odata cu utilizarea prelungita si repetata; si sunt riscuri cu atat mai mari cu cat scaunul si echipamentul nu sunt adecvate din punct de vedere ergonomic
-    Posibil risc la expunere la radiatii electromagnetice ce provin din ecranele de televizor si monitoarele computerelor (acestea sunt riscuri neconfirmate si controversate)
-    Recompensele imediate: capacitatea computerului de a recompensa fara gres un copil poate fi atat un dezavantaj cat si un beneficiu. Copiii au nevoie si de frustrare, au nevoie sa invete sa amane recompensa si sa-si gaseasca satisfactia in ei insisi pentru eforturile care le fac.

  
   Timpul extra-scolar recomandat pentru utilizarea computerului este de o ora in timpul saptamanii si doua ore la sfarsitul saptamanii. Ideal ar fi daca parintele ar putea participa jumatate din acel timp; si, cel putin, ar trebui ca parintele sa vada jocurile si site-urile inainte de a-i acorda copilului permisiunea.
      Este indicat ca parintii sa pozitioneze computerul si televizorul intr-o incapere folosita de toata lumea, ca sufrageria de exemplu (nu in bucatarie, care ar trebui sa fie pastrata pentru momentele in care familia se reuneste). Televizorul sau computerul ar trebui sa nu fie in camera copilului