Consumul de alcool la adolescenta

 


   In majoritatea situatiilor, cadrul de alcoolizare este grupul sau banda. Cafeneaua, cluburile sau  "party-urile" sunt locurile unde se produc aceste conduite. In ceea ce priveste alcoolizarea solitara caracteristica adultului, aceasta pare mai putin frecventa, sau poate ca trece neobservata.

   Natura bauturilor este in functie de resursele regionale; la inceput este consumata mai ales berea, apoi urmeaza vinul, aperitivele si alcoolul tare. Ca si pentru drogurile ilicite, toate combinatiile sunt posibile.

    Efectele cautate in consumul de alcool, merg de la relaxare, "plutire", la betie, rapiditatea si intensitatea afectelor fiind obtinute prin intermediul alcoolului puternic.

   Alcoolizarea adolescentului cunoastre aceleasi consecinte ca si alcoolismul de la adult: modificarea caracterului si afectivitatii, stari depresive si chiar deliruri. Aparitia mortii directe ca urmare a abuzului masiv de alcool este cu siguranta mult mai putin frecventa la adolescentul alcoolic decat la adolescentul toxicoman; dar accidentele de circulatie, surse de moarte sau de invaliditate, sau chiar acte violente grave pot fi direct legate de alcoolizarea subiectilor tineri. Asocierea dintre bautura si gestul suicidar pare sa devina din ce in ce mai frecventa si, de asemenea, riscuri de gesturi violente heteroagresive si de accidente pe drumurile publice este deja bine cunoscut. Organizatia Mondiala a Sanatatii semnaleaza ca printre tinerii cu varste intre 15 si 24 de ani, majoritatea accidentelor de circulatie este asociata cu un exces de alcool.

   Iata trei tipuri de situatii des intalnite in formele de alcoolizare intalnite la tineri. Impletirea factorilor de personalitate cu factorii de mediu este foarte importanta in acest sens:

1.    Alcoolizarea ca mod de integrare in lumea adulta. In familie, de sarbatori, la incadrarea in serviciul militar sau la prima angajare, obiceiul de a bea se instaleaza sub presiunea grupului. Acest grup include in mod evident familiile de alcoolici in care se constata o transmitere culturala de la parinti la copii; totusi nu trebuie negijata influenta persoanelor de aceeasi varsta asupra conduitelor alcoolice, influenta care pentru unii pare mai importanta decat aceea din partea parintilor.
2.    Alcoolizarea ca automedicatie. Aceasta este o forma de alcoolism bine cunoscuta datorita efectelor sedative, tranchilizante sau antidepresive, sau excitante ale alcoolului. Acest alcoolism este deseori solitar, ascuns. Baiatul, dar si fata se pot angaja in aceasta conduita, adancindu-se in degradarea fizica si marginalizarea uneori rapida. Uneori, aceste conduite alcoolice evoca reale echivalente suicidare.
3.    Alcoolismul ca si conduita toxicomana. Alcoolul a devenit in prezent un drog cu totul aparte. La adolescent, fie ca sunt sporadice sau paroxistice ori continue, toxicomaniile alcoolice sunt insotite deseori de utilizarea concomitenta a altor droguri.


Ca si in cazul toxicomanilor, nici experienta clinica si nici studiile psihometrice sau psihopatologice nu pledeaza pentru o personalitate specifica a alcoolicului. Totusi clinicianul regaseste in mod obisnuit un anumit numar de trasaturi comune:

-    intoleranta la frustrare
-    anxietatea
-    tendinta depresiva si sentimentul de inferioritate, pierderea stimei de sine, rusinea sau jena de propriul corp in ansamblu sau in parte
-    dependenta afectiva de un parinte sau de un grup