Caracteristicile Eului
Se poate invata foarte mult despre punctele tari ale Eului din istoricul clientilor referitor la traseul profesional si modalitatile de relationare. Cei care au fost capabili sa mentina un serviciu si sa stabileasca relatii in care sa se implice, pentru perioade rezonabile de timp, este posibil sa aiba un Eu mai flexibil decat cei care nu au reusit.
Evaluarea unor functii-cheie ale Eului poate ajuta terapeutii sa inteleaga punctele tari si cele slabe ale clientului, ceea ce le permite sa stabileasca planul terapeutic. Are clientul capacitatea de a testa realitatea? Are el capacitatea de a distinge ceea ce este intern de ceea ce este extern sau are o tulburare de perceptie persistenta, de intensitate psihotica? Este capacitatea clientului de a testa realitatea intacta in situatiile structurate, dar alterata in situatiile nestructurate? Care este capacitatea clientului de a controla impulsurile? Exista suficienta tarie a Eului pentru a amana descarcarea impulsurilor sau clientul este condus de impulsuri pana la a constitui un pericol pentru altii sau pentru sine? Judecata este o alta functie a Eului care trebuie evaluata. Poate clientul sa anticipeze adecvat consecinta actiunilor sale?
In planificarea celei mai propice forme de psihoterapie, terapeutul trebuie sa determine si in ce masura clientul are o gandire orientata psihologic. Clientul vede problemele ca avand o origine interna sau sunt toate dificultati externalizate si atribuite celorlalti din mediu? Poate clientul sintetiza si integra diferite franturi de informatii si reflecta asupra legaturii dintre ele, ca sa ajunga la explicatii semnificative pentru simptomele si dificultatile sale interpersonale? Clientul gandeste in metafore si analogii care sa-i permita sa faca legaturi intre diferitele niveluri de abstractizare? Toate aceste consideratii ajuta la evaluarea capacitatii clientului de a gandi in termeni psihologici.
O mare parte din evaluarea Eului este centrata pe functionarea defensiva a acestuia. Iata cateva intrebari care se adreseaza operatiunilor defensive ale clientului: "Care sunt dorintele clientului? Ce doreste clientul (in mod inconstient)? Si de ce se teme?...Si cand ii este teama, ce face?".
De asemenea, intr-o maniera similara se face si o evaluare a caracterului, luand in considerare stilurile de aparare caracteristice clientului. Mecanismele de aparare, pot fi, de asemenea, evaluate pe o axa continua de la imaturitate pana la maturitate.
